POEM PENTRU MARINA
Te văd prin fereastră,
-fereastra aceasta ce pătrunde (i)realul-
fiică a mării,
cuibărită într-o scoică smălțuită
de misterul măreț al lunii.
Te leagănă splendoarea valurilor
îmblânzite de cântu-ți poetic.
POEMA PARA MARINA
Te veo por la ventana,
-esta ventana que penetra lo (ir)real-,
hija de la mar,
acurrucada en una concha esmaltada
por el soberbio misterio de la luna.
Te mece el esplendor de las olas
apaciguadas de tu canto poético.
Elisabeta Boțan.